Barosan, lemn norvegian cu Armanca

Pe 24 iunie 2006, înfăşurată cu un fular gros, fosta jurnalistă a TVR, Brânduşa Armanca organiza un interviu cu veşnicul candidat la câte ceva, Mihai Răzvan Ungureanu (MRU), fost ministru de Externe. Din acel „dialog”, am reţinut o întrebare extraordinară (unii i-ar spune „marfă” sau „beton”), desprinsă, parcă, din cursurile de jurnalism facultativ: Armanca l-a întrebat pe MRU despre „latura spirituală” a muncii din Politică Externă. De parcă România chiar are o politică externă şi de parcă e musai-necesar să definim un demiurg pentru munca la birou şi la şpriţurile diplomatice. Astăzi, Armanca este şef pe la Institutul Cultural din Ungaria şi îi prezintă bugete lui Patapievici, iar tânărul MRU a ajuns şeful spionilor, director al SIE, şi va afla pe parcurs cui o să-i prezinte rapoarte. Dacă există un mic dumnezeu, creator de funcţii şi onoruri, ar face bine să se arate pentru că, de la căutarea unui astfel de Demiurg, porneşte şi prezentul BLOGpeBLOC. Să poftească şi să demonstreze acest blog- dacă poate- valoarea axiomei „democraţia este bună, dar nu selectează răspunsurile” în cazul "reprezentativilor" noştri. Chiar şi atunci când raspunsurile sunt oferite în limbă de lemn. Nu-i barosan? Lemn norvegian!