A iubit o femeie care îl prefera pe Caragiale. Dar a iubit-o. A traversat România pe jos, spre Bucureşti, pentru că n-a avut bani de tren. Dar a traversat-o. Acesta a fost Mihai Eminescu. Dar a fost.Mi-e greu să-l definesc acum pe omul care a scris cele mai frumoase versuri din lume, de aceea nici nu încerc să o fac. Îmi amintesc, totuşi, că 15 ianuarie a fost, este, va fi ziua lui de naştere şi mă gândesc că mulţi dintre scriitoraşii şi poeţii vehiculaţi azi pe micul ecran (la TVR1, la Naţional TV, la Pro TV etc) sunt ca nişte sandwich-uri umplute cu E-uri: nu satură nimic, da’ lasă în urmă ambalaje.
Dealtfel, când ai televiziuni conduse cu slab-alfabetizaţi, nici nu-i greu de găsit genii pustii. Dacă s-ar dovedi, de exemplu, că sula şi prefectura sunt genii epice la români, o căruţă de savanţi contemporani ar începe rapid să le analizeze prin studiourile TVR, îmbăloşaţi da' pe bani publici.
Acum vreo doi ani, la o şedinţă a ziarului „Adevărul”, redactorul-şef Ciocăzanu l-a întrebat pe unul de la Cultură, care-i „cel mai de succes scriitor român”. „Scriitor din prezent”, a subliniat el, iar ăla i-a zis, bineînţeles, „Cărtărescu”. Aşa că, pe când toată lumea scria de succesul lu Cărtărescu, Ciocăzanu l-a pus imediat pe redactorul de Cultură să scrie un articol cu „succesul lui Cărtărescu". Că aşa-i cu cultura la români: e cu repetiţie.
Şi-apoi, ce putea să-i răspundă bietul redactor? Că întregul secol nu mai produsese decât vreo juma’ de duzină de poeţi şi scriitori, iar ăia nu se aflau în România? Sau că îi este milă de publicul de astăzi din România- îndopat doar cu telenovele-roman, cu "Libertatea" sau cu Patapievici? La şedinţa aceea de redacţie de la „Adevărul”, Eminescu nu mai putea concura la categoria „poeţi” pentru că era mort: în plus, îl mai omorâseră de vreo câteva ori, detractorii lui.
Văzând, astăzi, în ce bani se scaldă cultura (par egzemplu, bugetele Institutului Cultural Român), m-am întrebat ce-ar fi făcut Eminescu dacă astăzi ar fi fost viu şi bogat? Răspunsul mi l-a dat un profesor-pensionar, într-o zi mohorâtă: „Era un copil mai mare Eminescu, aşa că şi-ar fi declarat toate veniturile la Fisc şi ar fi sărăcit. Iar doamna Micle l-ar fi părăsit, probabil, pentru Copilu Minune, manelistul”, mi-a spus omul, bine informat.
În imagine: Statuia lui Eminescu din oraşul Anenii Noi (Rep. Moldova)
Foto: Traian George Horia
