Dacă veţi învârti la manivelă, aţi putea descoperi că discursurile-„roboţel” ale lui
Radu Tudor (TV Antena 3) la decesul fiecărui militar român în Irak sau Afganistan sunt cvasi-identice: că angajamente, că pregătire militară, că tehnică de luptă, că bla-bla-bla . Omul ăsta varsă tone de cuvinte dar descoperi cu spaimă, pentru timpul tău pierdut, că în majoritatea zdrobitoare a cazurilor, el n-are nimic de spus. Ghicim dinainte pe cine critică, deci cunoaştem dinainte pe cine apreciază. Un păpuş mare pus în geam ca să aştepte pensia lui Voiculescu, iar geamul ăla e doar o sticlă de televizor: Antena 3. Aşa arată
la ei un „analist”, într-o Românie care se consideră „modernă” prin verticalitatea mass-media. Onest,
Mircea Badea a avut curajul şi a anunţat că nu îşi va critica patronii. Să ne mai întrebăm ce eroisme ar putea executa Radu Tudor? Îl vedeţi cu un puşcoci în cârcă, târându-se cu epoleţii lui frumoşi, printre nisipurile mişcătoare din
Irak? S-ar oferi vreodată voluntar acolo, pentru
unităţile speciale ale „Scorpionilor trandafirii” din Afganistan? Mai nou, aflăm din ziarul „Gardianul” că respectivul ar putea veni la conducerea unui aşa-numit
Colegiu Naţional de Apărare, la propunerea unui partid (rămas) de dinozauri, numit
PSD. Noi nu ştiam că o ţară precum România (cu armată cârpită, cu TABuri vechi, fără servicii şi pregătită moral să fie cucerită de bulgari doar în două-trei zile, după ce i-au fost furate jumătate din puşti la Ciorogârla) are şi un pretenţios Colegiu de Apărare. S-ar impune aici şi o mică previziune: pe cale de consecinţă la ceea ce s-a scris mai sus, e sigur că Radu Tudor si costumul lui scorţos n-ar putea fi numiţi niciodată directori la un
Colegiu Naţional de Atac.