În România e la modă să fii plătit "gras" chiar dacă nu produci performanţă. Chiar când nu produci. A demonstrat-o prim-ministrul Boc cu cifre, când a arătat că scriitorii de proiecte pe fonduri europene din guvernarea Tăriceanu au fost plătiţi regeşte chiar dacă n-au adus decât 2-3 euroi la buget. Să n-ai dureri de cap, să tândăleşti într-un scaun aşteptând să-ţi vină salariul dinspre sectorul privat, indiferent că eşti director în CFR, general la Doi şi-un Sfert sau magistrat la Curtea Constituţională, fără să te-ntrebi care-i contribuţia ta la „puşculiţă”- iată visul oricărui bugetar care nu se respectă. Mentalitatea asta „a la Mitică” pare instalată şi la FRF, chiar după eşecul ruşinos cu Serbia (3-2 pentru sârbi). Antrenorul naţionalei de fotbal, Piţurcă, nu vrea să-şi dea demisia. De ce-ar exista onoarea pentru el dacă însuşi fotbalul poate fi asimilat cu un cazinou unde pierzi sau câştigi? De ce-ar exista când unul ca Mitică Dragomir este în fruntea sistemului? Piţurcă nu vrea să ştie dacă vremea lui s-a dus, nici că suporterii nu mai rabdă ca România să fie doar ciuca bătăilor pe stadion. Pe vremuri de glorie, unii lideri mai spuneau, înainte de a pleca la bătaie: "No, hai şi-om mere! Spre luptă!". Pe vremurile astea leşinate, BLOGpe BLOC îi transmite lui Piţurcă: "No, hai şi meri! Spre casă!" Foto: Traian George Horia
Notă: măreşte imaginea cu clic!
