Juna şi mitraliera. La "Adevărul de seară".

Intr-un articol din “Adevărul de seară” ("Baba şi mitraliera" în Marotinu de Sus- 22 avg.), o jună ziaristă “legalizează” din condei un abuz. Mai precis, angajatei de ziar care a comis acest material i se pare firesc ca nişte ţărani să intre în casa unei vecine şi să-i smulgă un obiect (în cazul nostru, o puşcă) acuzând că baba "trage" printre uluci. Altfel spus, într-o publicaţie cu pretenţii şi finanţare liberale, nu înseamnă nimic faptul că în casa unui om nu se poate intra pentru confiscări decât cu împuternicire de la un magistrat. Tunuri dacă avea baba din Marotinu în curte, proprietatea ei ramânea inviolabilă şi confiscările nu puteau fi făcute decât de "organe". Cel mai haios este faptul că ţăranii revoltaţi au predat puşca poliţistului din localitate, care a promis că va demara cercetari. Ni-l imaginăm: cu cravata pătată, pantofii nefăcuţi şi umflat de indignare fiindcă ţăranii ăia plini de minciuni i-o luaseră înainte cu percheziţia din curtea babei. Grotescul social din România, iată, poate începe în curtea unei instituţii a statului de drept (presa liberă) şi se poate termina frecvent în curtea unei instituţii a statului pe scaun (Poliţia). Mai jos decât se află în prezent, “Adevărul de seară” nu poate să cadă: aşa încât, se poate considera că acest ziar are o anumită stabilitate.