21 septembrie, 2009

Poezie de gară

Povestea e cam aceeaşi. El e la puşcărie pentru diverse ocupaţiuni penale pe care le-a avut în trecut (în cazul nostru, trafic de carne vie). Ea rămâne cu copiii şi doarme prin gări, evacuată de mamă-sa, care-i mare consumatoare de alcool. BLOGpeBLOC se întreabă, în acest context, dacă şefii organizaţiilor de rromi (precum Romani criss) sunt în stare şi de altceva, exceptând depunerea de plângeri penale? Ar putea, par egzamplu, să ridice un adăpost de noapte pentru femeile din comunitate care-au fost alungate de-acasă? Ar putea! La urma urmei, s-au scurs 20 de ani şi fondurile destinate ameliorării traiului ţiganilor din România au tot curs dinspre Europa şi SUA. Doar cu mese rotunde şi cu simpozioane, tânăra mamă din imagine nu poate fi învăţată că un copil nu poate dormi aproape dezbrăcat pe ciment: mai trebuie si munca de teren. Foto: Traian George Horia