Refuzat de medic român, tratat de medic german
SCHWARTZACH
este un mic sat-oraș din fosta Germanie Federală. Peisajul local este cvasi-identic cu cel al altor localități din Bavaria: plouă zilnic, luna nu se vede, un italian are o pizzerie, alt italian are o gelaterie, un turc vinde kebap, iar nemții stau prin case sau se adună sporadic la Volkfest-uri, sărbătorile comunității.
Schwartzach are și o clinică (Ortopadische Klinik) unde nu este potrivit să te adresezi singurului medic român care lucrează acolo:
„I-am tuns iarba unui neamț și m-am pomenit cu o căpușă („țeche” îi zic ei) înfiptă deasupra inimii, povestește românul Gh. Anghelache, care locuiește acolo. „Asigurare medicală nu aveam, germană nu prea vorbesc, hai atunci să merg la medicul nostru român Alex Rusu, ca să-i cer măcar un sfat. M-a primit la recepție o neamțoaică obeză și mi-a zis că Rusu nu poate coborî. Nici n-a vrut să mă vadă, că așa sunt unii români: uită de unde-a plecat, deh! Pân’ la urmă m-a operat gratuit doctorița germană Gabriele Kleiner de pe strada Gach. După aia, mă întâlneam cu ea și mă întreba cum mă simt!” mai adaugă românul.
Uciși în România, comemorați în Germania
Peste oameni și căpușe, la Schwartzach veghează biserica catolică și însemnele heraldice ale familiei de breaslă. Familiile vechi din sat, cele care au fost și cele care vor veni, nu și-au regretat niciodată trecutul, iar azi stau aliniate frumos, în casele lor masive din Regensburgstrasse sau în cimitirul din curtea bisericii. Maximillian Lipp, ucis în campania militară germană din 1941, a fost înmormântat în uniforma lui nazistă. Tânăr, cu părul și privirea blonde, Lipp privește ușor trist dintr-o fotografie îngropată în marmură neagră. Lipp a făcut parte dintr-o generație decimată de război și nici n-a prea cunoscut viața: i s-a cerut să lupte pentru Germania Mare, iar la scurt timp a încăput în 4 m.p. din pământul natal. La cca. 25 de km de Schwartzach, în satul Kirchroth, comunitatea îl comemorează și azi pe Josef Haslebeck, ucis în România în 1941. Crucea pe care este gravat numele este păzită de Sf. Gheorghe, doborâtorul de balauri. Odinioară, Haslebeck din Kirchroth care ieșea cu blonda Agnes în fiecare duminică pentru o plimbare pe Hauptstrasse și pentru o înghețată, va fi fost ucis de un glonț românesc rătăcit. Urmașii lui Haslebeck sunt, astăzi, patronii muncitorilor români veniți ȋn Germania: istoria nu produce logică, ci doar hazard.
(foto TGH/ Germanii încă mai visează la preţuri mici)
