Aproximativ 600 de etnici armâni- fărşeroţi, ramoşteni şi cipani, şi-au anunţat participarea la două manifestaţii care se vor desfăşura la Bucureşti pe data de 23 mai a.c., la Palatul Parlamentului, respectiv în faţa Palatului Cotroceni. Pregătirile sunt în toi, iar manifestanţii sunt membri ai organizaţiei non-guvernamentale Comunitatea Armânească din România, cu sediul la Constanţa: ei vor solicita introducerea obligatorie a limbii armâne în şcoli, Biserică şi presă, precum şi recunoaşterea armânilor ca etnie separată de populaţia majoritară. „Noi nu suntem români, noi suntem armâni şi acesta este motivul pentru care venim la Bucureşti. Lucrăm intens ca să pregătim acest eveniment, avem printre noi avocaţi, armatori, funcţionari, notari, membri de vază ai societăţii româneşti. Programul zilei va cuprinde o conferinţă reunită într-o sală închiriată la Parlament şi un miting în faţa palatului Cotroceni. Seara vom avea o peterecre câmpenească spegifică, în parcul Herăstrău. Organizaţia noastră are 8000 de membri activi, iar la Bucureşti vor fi prezenţi armâni din Constanţa, Călăraşi, Bucureşti, Tulcea şi Timiş”, ne-a spus Beca Stere, care este Secretar General al acestei organizaţii. Mişcarea de emancipare a unei bune părţi a acestei etnii a evoluat semnificativ în ultimii ani, punctată fiind de evenimente care, deseori, scapă atenţiei opiniei publice. Astfel, săptămâna trecută, în capitala Albaniei, Tirana, câteva zeci de reprezentanţi ai comunităţilor de armâni din România, Bulgaria, Albania şi Macedonia (a lipsit Grecia, care are un conflict istoric cu Macedonia dar care deseori a acuzat de activităţi antielene, inclusiv grupurile etnice de armâni) s-au reunit pentru a înfiinţa un Consiliu Consultativ al etniei. Acest proiect etnic a provocat, însă, o stare de nervozitate în comunitatea armânilor (mai cunoscuţi în Dobrogea sub numele de “machidoni”), mulţi dintre ei fiind adversari ai separării etnice. Fenomenul este minimalizat de reprezentanţii Comunităţii Armâneşti din România. “Nu avem date de la Statistică ale ultimului recensământ, dar cu siguranţă, din datele nostre, vom depăşi acum ca număr 40000 de persoane, de la 26000 câţi eram oficial. În plus, la nicio manifestaţie de-a nostră nu am avut contra-manifestaţii, iar acesta este un semn că majoritatea etniei ne susţine, iar nivelul conştiinţei noastre naţionale a crescut. Noi suntem grup etnic distinct”, ne-a mai declarat Beca Stere. Aromânii (numiți în România și armâni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. Ei au un statut particular în România, unde sunt considerați drept „români din sudul Dunării”, nefiind recunoscuți drept minoritate națională, ci doar ca o parte din neamul românesc, repatriată din Balcani în patria-mamă. Mulţi aromâni din România se consideră aşadar "români din sudul Dunării". Subiectul este şi acum unul de dispută pentru istorici şi lingvişti. După 1926, armânii au fost colonizaţi masiv în Dobrogea ca "macedoni", iar Regatul României le-a acordat treptat cetăţenia. (BLOGpeBLOC) (Foto arena.md)
