11 martie, 2013

Cum este cu Spaţiul Schengen: pe înţelesul larg al poporului. Şi al Guvernului Ponta.


Oficialii de la Bucuresti au aflat, în sfârşit, motivul pentru care Germania nu agrează extinderea Spaţiului Schengen către România: corupţia, cea care lasă de-a valma în libertate, falsificatori de paşapoarte sau evazionişti. Altfel spus, sistemul judiciar românesc este în continuare ineficient. Nici nu este de mirare odată ce, de curând, DNA a prezentat bilanţul pe 2012 (s-a mărit, cică, numărul de condamnări definitive pe corupţie), dar unele instanţe judecătoresti nu au reuşit nici până acum să anunţe- ca un exemplu- ce sume provenite di n evaziune- mare corupţie au fost confiscate si redate bugetului national. Vorbim aici de acelaşi buget care ar trebui să asigure mărirea  salariului minim pe economie la (măcar) un firav 800 lei. Pe hârtie, România stă bine, atârnată acolo unde a lăsat-o Dumnezeu. În teritoriu este un dezastru pe care nu îl explică nimeni, fiindcă obiceiurile fanariote rămase din epoca Ceauşescu- Iliescu (prezentarea unor raporturi pompoase, fără suport în realitate) ar arunca din nou în ridicol eforturile de “integrare” ale ţării Mioritei.  BLOGpeBLOC îşi permite să sfătuiască Guvernul Ponta să ia în calcul faptul că state precum Germania sau Olanda nu îsi fundamentează deciziile politice doar pe hârtiuţele completate caligrafic la Bucuresti: sunt folosite informaţii alternative, provenite de la servicii secrete, ambasade, presa proprie şi chiar de la proprii cetăţeni. Intervine un paradox aici: extinderea Spaţiului  Schengen, cu avantajele enorme pe care le-ar aduce României (dacă este să luăm doar cresterea mobilităţii transportatorilor sau a celor care îsi caută un loc de muncă legal în Europa) ar aduce un plus de venituri în ţară. Pe de altă parte, un Schengen etanş pentru România (amintim că din Spaţiul Schengen fac parte inclusiv Elveţia, Liechtenstein, Norvegia si Islanda, care nu sunt membre ale UE) reduce proportional si prosperitatea acestor români, dar si a României, ţara-mamă obişnuită în ultimii ani să trăiască doar din banii trimişi de “căpşunari”. Se confirmă subtil o opinie mai veche a BLOGpeBLOC: guvernele de la Bucuresti s-au obisnuit cu ideea că România, care nu mai produce nimic (excluzând, desigur, doar ceea ce produc firmele multinaţionale si produsele media “de divertisment” ale PRO TV) este finanţată practic de cele 4 milioane de amarâţi care muncesc în afara ţării. Mulţi, in semi-sclavie, dacă este să îşi amintească ei cum munceau in ţară. Pentru bugetari si pensionari sunt împrumutaţi anual bani si uite-aşa, nu mai rămân fonduri de  autostrăzi, protecţie socială sau măriri de salarii. Poate să facă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, o mulţime de declaraţii savante în fata guguştiucilor de presă despre inflaţii, PIB-uri, sfinţi economici şi exporturi: când sacul este gol, aşa rămane si stomacul poporului. Un Schengen ar mai fi vârât nişte vitamine la micul-dejun, pe gâtul uscat al bobolului.
Foto BpB: Tânăr cetăţean European român, sătul de mămăliga de acasă si aşteptând un Schengen cu ciocolată