Ministerul de Externe, cuibuşor de nebunii?

Ne-am obişnuit să constatăm că de 18 ani politica externă a României este făcută pe la Partid, cu roboţei sau, după caz, e decisă peste hotare. Citim la nimereală în ediţia electronică a ziarului „Gândul”. „Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, şi-a amânat vizita în Azerbaidjan, programată să înceapă miercuri, pentru o dată care va fi comunicată ulterior, a declarat pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al MAE, Alin Şerbănescu. Purtătorul de cuvânt a precizat că motivul amânării nu are legătură cu tensiunile din Republica Moldova.” Pe de altă parte, Mediafax anunţă următoarele: ”"Ministrul consilier al Ambasadei României în Republica Moldova, Ioan Gaborean, a fost declarat persona non grata de autorităţile de la Chişinău, alături de ambasadorul român, Filip Teodorescu, informează un comunicat al Ministerului moldovean de Externe, publicat pe site-ul instituţiei. Ambasadorul României în Republica Moldova, Filip Teodorescu, a fost convocat miercuri la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, unde i-a fost înmânată o notă prin care şeful misiunii diplomatice române şi ministrul-consilier al Ambasadei, Ioan Gaborean, au fost declaraţi persona non grata, precizează comunicatul.” Punând cap la cap două informaţii de presă din 08 apr. 2009, te întrebi dacă ministrul Cristian Diaconescu este nebun, este incapabil sau, pur şi simplu, are el vreo stratagemă nemaiauzită? Ce stratagemă? BLOGpeBLOC anunţă că această situaţie este incredibilă: să ai doi diplomaţi expulzaţi dintr-un stat, dar să îţi amâni o vizită oficială peste hotare pentru cu totul alt motiv (poate a vrut omul să facă un shopping pe ultimele oferte din supermarket), nicidecum pentru această criză diplomatică în care este implicată ţara ta, este o insultă pentru inteligenţa diplomaţiei universale. Din Nigeria până în Groenlanda şi Marea Britanie, studenţii vor putea studia acest caz din care, evident, nimeni nu va înţelege nimic. Că probabil, aşa este cu politica şi la PSD: „băeţii ăia” (vorba lu’ Ciutacu Victor) vor şi la externe, vor şi la interne, şi la externe, şi la interne, până la un orgasm intelectual final. După aceea, ar fi mai simplu, pentru un partid atât de odihnit ca PSD: ar urma ţigara „de după” şi din nou, un lung repaus.