22 martie, 2010

O poveste cu SRI

Un fapt de viaţă reală (savuros fapt), sosit dinspre Serviciul Român de Informații Bucureşti şi special povestit pentru BLOGpeBLOC. Cică în 2008 s-a decis că o anumită doamnă trebuia să plece cu misiune în Ungaria. Şefii ei aveau la dispoziţie ofiţeri care vorbeau fluent maghiară, dar- deh!- a fost preferată doamna, deşi nu cunoştea limba folosită în Ungaria. Au dat-o la un curs de 3 luni de maghiară, dar doamna n-a mai putut pleca în misiune în Ungaria deoarece a rămas însărcinată (s-a văzut astfel, că soţul doamnei nu era la ordinele SRI). Doamna a născut, a intrat în concediu pentru creşterea copilului (doi ani), iar recent s-a întors la muncă. Evident, deoarece uitase între timp limba maghiară, a făcut cerere ca să repete cursul. Repetiţia e mama învăţăturii şi la SRI. Pe banii publici, ai tuturor celor care mai contribuie cu impozite. In imagine: SRI la picioarele unei doamne care nu ştie maghiară; Foto: Traian George Horia)